Cu Lobul Frontal ☝

WeWi - Nothing Is Impossible - @n@ - Experience

Dedicat, voua tuturor... 

Dacă o persoană nu își poate gestiona bine creierul, toate organele vor fi intr-o situatie dificilă.

Poate ați ghicit motivul din titlu.Sunt sigură că îl veți înțelege mai bine când articolul va fi terminat. Între timp, să ne schimbăm puțin perspectiva și să sensibilizăm împreună

Neuroplasticitatea, este subiectul care mă entuziasmează la maximum în timp ce cercetez și citesc.Stiti, ce-mi trece acum prin minte? Mi-aș dori cat mai mulți oameni sa stie despre asta. 

Inainte de a incepe să  povestesc despre neuroplasticitate nu ma pot abtine sa nu ma amuz  umpic, adică să facem o paranteza scurta.Acel  🧠 ciudat.Unii, știți de ce nu folosesc acest organ?Pentru ca acest 🧠 nu doare. 😁De aceea, dacă cineva ți-ar atinge direct 🧠-ul sau i-ar crea  o leziune, nu ai simți absolut nimic. Și asta deoarece țesutul 🧠-lui nu are receptori proprii de durere.Am glumit ,dar totul este real.Uite, ca să înțelegeți si mai bine.In timpul unei intervenții pe creier poți să fii treaz.🧠-rul are peste zece miliarde de terminații nervoase, dar nu doare😃.

Pentru a înțelege neuroplasticitatea, trebuie mai întâi să explic puțin despre neuroni. Cândva, lumea era un nor de gaz și praf... glumesc 😜, nu trebuie să ne întoarcem atât de departe.

Neuronii comunică între ei prin semnale electrice. Legătura dintre doi neuroni se numește sinapsă. Semnalul electric de la un neuron este transformat într-un semnal chimic și transmis celuilalt neuron. Această transmitere are loc în soma neuronului și în dendritele somei. Doi neuroni care se conectează unul cu altul transformă semnalul electric într-un semnal chimic, secretând neurotransmițători de la terminalul sinaptic. Un semnal chimic, cunoscut și ca neurotransmițător, este o substanță chimică în interiorul unei sfere cu bule; vezicula. Putem da ca exemple serotonina sau dopamina. Acest neurotransmițător se leagă de receptorii din dendrite și stimulează celălalt neuron. Este ca și cum voi aterizați cu avionul intr-un aeroport,după care va urcați intr-o masina si incepeti sa conduceți spre alt aeroport si cand ajungeti la destinație va veți urca in alt avion. Plimbarea cu mașina în această analogie este eliberarea neurotransmițătorului, semnalul pe care îl numim semnal chimic. Acest semnal chimic activează canalele ionice ale celuilalt neuron, permițând semnalului electric să fie reprodus în neuronul receptor. aceste semnale se combină cu semnale de la alți neuroni. Dacă aceste semnale depășesc un anumit nivel, semnalul electric trece de terminalul axonal și stimulează un alt neuron și așa mai departe. Deși există diferite tipuri de sinapse, acesta este, în general, tipul de sinapsă pe care îl observăm.

Arată ca un univers, nu? Poate că universul este 🧠ul unei creaturi care trăiește în afara dimensiunilor pe care le putem percepe.Hai să  venim la dendrite. Vedem niște dinte pe aceste dendrite. Ele de fapt se numesc ramuri dendritice. Aceste ramuri dendritice se formează ca urmare a neuroplasticității.Mi-am ales cuvintele in aşa fel încât sa va puteți imagina.Animatia a fost numai  pentru doi neuroni😁. În realitate, un neuron face sinapsă cu mii de neuroni.

Ce părere aveți dacă ne-am explora limitele noastre ale 🧠-lui pe care il deținem?Avem nevoie de plasticitate.Tot vorbește lumea asta de plasticitate,nu?Ce este plasticitatea? Dumnezeu ne-a dat 

🧠-ul.Noi ce am făcut pentru acest dar minunat?Deci,plasticitatea înseamnă că, acest 🧠 are capacitatea de a se schimba și restructura ca urmare a interacțiunii sale cu mediul și experiența de învățare .Plasticitatea creierului sau Neuroplasticitatea sunt sinonime fiind definită ca abilitatea sistemului nervos de a-si modifica activitatea ca răspuns la stimuli interni si externi prin reorganizarea structurii, funcțiilor sau conexiunilor sale.

O proprietate fundamentală a neuronilor este ca au capacitatea de a modifica puterea și eficacitatea transmisiei sinaptice printr-o varietate de mecanisme dependente de activitate, denumite de obicei plasticitate sinaptică.Se credea cândva că  el 🧠-ul  încetează să se dezvolte după primii câțiva ani de viață; Se credea că s-au format conexiuni între celulele nervoase ale 🧠-lui și apoi au rămas fixate. Se credea că acest proces are loc în „perioada critică” din copilărie. Din acest motiv, s-a crezut că numai 🧠-le tinere sunt „plastice” și capabile să formeze noi conexiuni. Datorită acestei credințe, oamenii de știință s-au gândit, de asemenea, că, dacă o anumită zonă a  🧠-lui adultului ar fi deteriorată, celulele nervoase nu ar fi capabile să stabilească noi conexiuni sau să se regenereze, iar funcțiile controlate de acea zonă a 🧠-lui ar fi permanent. pierdut... Însă acum, cercetătorii stiu că minunatul🧠 se schimbă constant de-a lungul vieții noastre, creând noi modalități de adaptare la mediul și acțiunile noastre. Prin urmare, neuroplasticitatea permite 🧠-lui să compenseze leziunile și bolile.Auzi si tu , de ce este în stare acest 🧠:plasticitatea funcțională este capacitatea 🧠-lui de a muta funcțiile dintr-o zonă deteriorată a 🧠-lui în alte zone nedeteriorate.

Copilăria este perioada cea mai critică pentru învățare. Deși plasticitatea  🧠-lui apare de-a lungul vieții noastre, copiii au o capacitate mai mare de a învăța și de a reține informații. La naștere, bebelușii au aproximativ 2.500 de sinapse în  🧠. De la copilărie până la vârsta de 3 ani,  🧠-ul unui copil produce 15.000 de sinapse. În timpul adolescenței, neuronii slăbesc și sinapsele scad cu 50%.

Am o veste pentru voi,nu este vestea mea, este o informație din tot ceea ce am citit până acum.Deci vestea este că nu contează ce ești: copil,adolescent,sau adult....Trebuie să pui osul la treabă tăticule.😀

Neurogeneza si ea este foarte importantă .Neuroplasticitatea si Neurogeneza sunt două concepte diferite: Neuroplasticitatea este capacitatea 🧠-lui de a forma noi conexiuni și căi și de a-și schimba circuitele, în timp ce, mai incredibil, neurogeneza este capacitatea 🧠-lui de a crea noi neuroni.

 Neurogeneza este un concept extrem de interesant.Neurogeneza are potențialul de a înlocui neuronii morți, de a preveni demența, de a trata leziunile traumatice ale creierului și de a deschide noi baze în alte domenii despre care încă nu știm.

Neurologi, chimiști, biologi,psihologi continua cercetările. Pe lângă modificările în funcționarea 🧠-lui și adaptările funcționale, neuroplasticitatea poate duce și la modificări psihologice.

🧠-ul adult se poate modifica.Conexiunile și funcțiile pe care le avea,care au fost pierdute, sau nu au fost folosite de mult timp, lucrând putem reinstala memoria și abilitățile cognitive. Vârstnici nu au la fel de mult potențial ca adolescenții și copiii, dar cu un efort constant și un stil de viață sănătos, adulții pot stimula și schimbarea pozitivă și creșterea abilități 🧠-lui.

Efectele neuroplasticității asupra 🧠-lui

Pe baza studiilor pe care le-am menționat, putem spune că neuroplasticitatea aduce beneficii 🧠-lui în multe moduri diferite. Pe lângă evoluțiile și avantajele pe care le-am menționat superficial mai sus, putem etala alte beneficii pe care adaptarea 🧠-lui le oferă.

🙌Îmbunătățirea în cazuri precum accidentul vascular cerebral. 

🙌Recuperare după leziuni cerebrale traumatice. 

🙌Remodelarea funcțiilor din 🧠 (de exemplu, dacă o zonă care controlează un simț este deteriorată, alte zone pot recupera deficienta).

🙌Pierderea funcției într-o regiune poate crește funcțiile în alte regiuni. (De exemplu, după o pierdere senzorială, alte simțuri pot deveni mult mai dezvoltate). 

🙌Creșterea capacității de memorie.

🙌Creșterea diferitelor abilități cognitive. 

🙌Învățare mai eficientă.

Vindecarea 🧠-lui post-traumatic cu neuroplasticitate 

Oamenii de știință au observat că pacienții cu leziuni grave ale 🧠-lui s-ar putea recupera incredibil de bine, având în vedere amploarea leziunilor și s-au întrebat cum este posibil acest lucru. Știm acum că,neuroplasticitatea este cauza acestei îmbunătățiri. Potrivit cercetătorilor Su, Veeravagu și Grant, există 3 faze ale neuroplasticității post-traumatice.

Imediat după leziune, neuronii încep să moară și căile inhibitorii corticale sunt reduse. Această fază durează o zi sau două și poate dezvălui căi corticale secundare neutilizate anterior sau utilizate rar. După câteva zile, aceste căi inhibitorii corticale se transformă în căi excitatorii și se formează noi sinapse. Neuronii și alte celule recrutează pentru a înlocui celulele deteriorate sau moarte, facilitând vindecarea. După câteva săptămâni, noi sinapse continuă să se formeze, iar această fază este cea mai intensă perioadă de reabilitare și terapie pentru „remodelare”, timp în care 🧠-ul este capabil să învețe câteva căi noi utile.

Există multe tratamente farmacologice în prezent în curs de dezvoltare și testare care urmăresc să ajute vindecarea prin promovarea neuroplasticității, pe lângă tratamentele cu celule stem pentru a preveni deteriorarea, modificarea expresiei genelor și proliferarea celulară, reglarea răspunsurilor inflamatorii și întărirea celulelor imune. Deși leziunile cerebrale sunt greu de recuperat, în mod paradoxal este unul dintre cele mai bune momente pentru a profita de capacitatea neuroplastică a 🧠-lui. Deoarece post-leziune sau traumă este un moment în care creierul poate face schimbări semnificative, vindeca și reorganiza conexiunile sale.

Potrivit experților, cel mai bun mod de a promova neuroplasticitatea în timpul recuperării accidentului vascular cerebral este să utilizați următoarele două metode: 🙌Repetarea 🙌Acceptarea. Cu alte cuvinte, atunci când dobândiți o nouă abilitate sau învățați un loc de muncă (sau reînvățați un loc de muncă cunoscut), exercițiile regulate specifice acelui job pot duce la schimbări semnificative la nivelul 🧠-lui. S-ar putea să nu înveți nimic prin repetare și exerciții specifice, dar cu siguranță vei învăța ceva pentru că îmbunătățirile într-un domeniu se vor extinde în alte domenii.

Pot scrie foarte multe despre neuroplasticitate ,dar am incercat sa cuprind mai multe

Muzica si ea are un rol extrem de important.Exercițiile intense efectuate în diferite moduri au un impact asupra cogniției 🧠-lui; Cu toate acestea, implicarea în muzică poate crea efecte diferite față de alte tipuri de exerciții fizice, iar aceste efecte pot fi chiar foarte diverse... Faptul că implicarea în muzică îmbunătățește cunoașterea poate fi un rezultat al proceselor de neuroplasticitate. Aceste procese includ dobândirea anumitor abilități necesare pentru a face muzică. Unele dintre aceste abilități sunt: ​​descifrarea informațiilor vizuale și transpunerea lor în activitate motrică, memorarea notelor muzicale lungi, învățarea structurilor și regulilor muzicale, efectuarea de discriminări auditive fine și temporale și învățarea de a folosi simultan degetele ambelor mâini. Mai simplu spus, cercetătorii arată efectul muzicii asupra 🧠-lui.ei spun că  muzica și chiar obiceiul de a asculta muzică cu plăcere va contribui la neuroplasticitatea naturală a creierului și va oferi noi si mai multe abilități dar și abilități cognitive.

Să nu uităm că obstacolele nu sunt doar vizibile sau diagnosticate. De fapt, „toată lumea” are un handicap. Mai important, a vedea un obstacol oriunde ne uităm, adică gândurile noastre, sunt adevărate obstacole. 🧠-ul ne spune multe prin faptul că nu cunoaște niciun obstacol, își continuă dezvoltarea și rămâne în fluxul vieții. Sper că acest lucru va continua să inspire soluții și să ne dea exemplu.Perspectiva depinde de noi să ne schimbăm  și să facem posibilă o viață fără bariere.

Înțelegem că:🧠-ul nu cunoaște obstacole cu capacitatea sa de a se restructura și de a se adapta la schimbări. 

Sunteti gata să aflați activitățile care vă permit să vă folosiți creierul mai eficient și care afectează pozitiv neuroplasticitatea:

🙌Sportul.Când spun sport, nu înseamnă sa va duceți la sala si timp de o ora sa faceți mușchi ridicând 🏋️‍♂️-tăți. Imi pare nespus de rău, nu vreau să fiu înțeleasă gresit dar cei care vor sa aibă 💪🏼-schi multi, nu înseamnă că reușiți să stimulați si 🧠-ul.Sporturile care stimulează 🧠-ul sunt următoarele:🏃,🚴🏻‍♂️,🏊🏽‍♂️,🚶🏼,🤸🏻‍♂️,🥷,💃,🪕....Aceste sporturi trebuie făcute undeva unde este aer curat , mult oxigen si nu in centrul orașului . Incercati sa faceți sportul in natură , si  nu in gazele de eșapament. Dacă va mențineți sănătatea cardiovasculara, inima voastră va pompa mai eficient sânge, iar 🧠-rul va fi  gata să folosească sângele.  

🙌Mâncarea sănătoasă: acizii grași esențiali omega3, mâncăm grăsimi sănătoase, cum ar fi uleiul de măsline organic. Stați departe mâncărurile gata preparate (înțelegeți ce vreau să spun) care conțin substanțe chimice ale căror efecte secundare acționează asupra organismului . Amintiți-vă că alimentele pe care le mâncați și apa pe care o beți au un impact  extrem de important asupra corpului și mai ales asupra 🧠-lui. Mâncați multe fructe și legume pentru a obține vitaminele esențiale.

 🙌Somnul.Cele mai multe modificări ale 🧠-lui au loc în timp ce dormim.

🙌 Meditația. Cercetătorii spun că meditația are  efect extrem  de pozitiv asupra 🧠-lui, în special în ceea ce privește gestionarea stresului și „calm”.

 🙌Evitarea consumului regulat de alcool și limitarea severă a consumului de alcool. Cred că nu este nevoie să-ți spun ca nu trebuie să  consumi droguri 😂. Nu fumați.

🙌Trebuie să ne facem frate cu stresul si sa nu le mai punem la suflet pe toate(am un articol  unde puteți citi despre frăția  cu stresul)

🙌Îmbrățișarea. Da, într-adevăr  îmbrățișează oamenii  care te iubesc și animalele. Are efecte pozitive asupra chimiei creierului.

 🙌 Viața sociala. Timpul de distracție petrecut cu prietenii are efect pozitiv asupra creierului. Socializarea reduce stresul. Dar dacă ești introvertit și te simți fericit așa, nu te forța să socializezi.

 🙌Nu mai bârfiți și lăsați vorbăria inutilă. Stați departe de conversațiile care nu va aduc nici un beneficiu. 

🙌Lumina albastră. Suntem expuși la lumina albastră datorită confortului terestru (lumina albastră este emisă de soare).Lumina este principalul reper pe care corpul uman îl folosește pentru reglarea ritmului circadian.De pe timpuri străvechi soarele a fost singura sursă de iluminare.Odată cu lăsarea nopții, oamenii nu își mai puteau desfășura activitățile de bază și se puteau odihni. În acest context, ciclurile de somn erau bine determinate, iar ceasul biologic al organismului funcționa în parametri optimi.

Sper ca tot ce v-am scris aici sa va fie de folos.Nu uitați ca oamenii se schimba.Da, chiar se schimba.Voi acum știți ca neuroplasticitatea este o comoara pe care o deținem cu toții, dar trebuie sa învățăm sa o folosim.

Pe 🧠 nu il interesează modul în care primește datele, dar este interesat cum sa folosească datele Luând ca exemplu această capacitate de neuroplasticitate a creierului, este inspirație pentru o viață „fără bariere”!

Aștept feedback-urile voastre.